Păstrează cerul aproape

Adaugă Celest pe ecranul principal și deschide calendarul astronomic cu o singură atingere.

Instalarea automată nu este disponibilă acum. Poți folosi meniul browserului.

  1. Caută opțiunea de instalare în browser

    În Chrome sau Edge, folosește pictograma de instalare din bara de adrese sau meniul browserului. În Safari pe Mac, alege Fișier → Adăugați în Dock.

  2. Confirmă Adăugați sau Instalați

    Dacă browserul nu oferă instalarea, poți salva Celest în favorite.

Constelația Taurul: Două Roiuri Ușor de Găsit

Steaua portocalie Aldebaran pare prinsă în V-ul Hiadelor, însă este mai apropiată. Două roiuri ușor de recunoscut îți arată diferența dintre o formă văzută pe cer și un grup real de stele.

Ilustrație a unui câmp de stele de iarnă, cu un punct portocaliu discret și două grupări de stele cu densități diferite.

Constelația Taurul cuprinde două roiuri stelare cunoscute: Hiadele, care desenează un V larg, și Pleiadele, o grupare mai compactă. Steaua portocalie Aldebaran te ajută să găsești Hiadele, dar nu face parte din ele. Compară Taurul cu Orion în ghidul constelațiilor.

Poți observa diferența dintre forme înainte să știi distanțele. Potrivește harta cerului cu data și zona din care privești, apoi caută V-ul și grupul mai mic de stele. Orientarea lor nu rămâne aceeași pe parcursul nopții.

Taurul, pe scurt

Desenul constelației și roiurile fizice nu înseamnă același lucru.

  • Nume latin: Taurus, adică Taurul.
  • Prescurtare oficială: Tau.
  • Reper luminos: Aldebaran, o stea portocalie aflată în fața Hiadelor.
  • Roi mai întins: Hiadele, care sugerează fața în V a Taurului.
  • Roi compact: Pleiadele, numite și M45 sau „Seven Sisters”.
  • Sezon util în emisfera nordică: toamna târziu și iarna, cu poziția verificată pentru ora aleasă.

De ce Aldebaran nu aparține Hiadelor?

Aldebaran se află în fața roiului, pe aceeași direcție de privire. De aceea pare inclusă în V, deși nu este una dintre stelele care formează grupul fizic.

O comparație rotunjită pune steaua la aproximativ 65 de ani-lumină, iar Hiadele în jur de 150. Anul-lumină este distanța parcursă de lumină într-un an. Harta arată vecinătatea aparentă, dar distanțele îi dau desenului o adâncime pe care nu o poți vedea din linii.

Hiadele sunt cel mai apropiat roi deschis de Soare. Au sute de milioane de ani, iar stelele lor sunt mai răspândite decât cele din Pleiade. Un roi are o istorie fizică comună; constelația mai largă cuprinde doar direcții vecine pe cer.

Folosește Aldebaran ca reper, fără să îi atribui o apartenență pe care nu o are. Pentru a găsi V-ul, apropierea aparentă este utilă; pentru a înțelege roiul, trebuie să separi ce vezi de unde se află steaua.

Pleiadele au numai șapte stele?

Roiul are mult mai multe stele decât cele câteva puncte luminoase pe care le vezi prima dată. Prin binoclu poți distinge și stele mai slabe, astfel că numele tradițional „Seven Sisters” nu reprezintă o numărătoare a întregului grup.

Pleiadele sunt un roi deschis: un grup relativ răsfirat de stele legate prin gravitație. Sunt mai tinere decât Hiadele, dar mai vechi decât stelele abia formate din Nebuloasa Orion. Poți compara grupări aflate în etape diferite, în aceeași parte generală a cerului de iarnă.

Norul albastru din fotografii este o nebuloasă de reflexie. Praful împrăștie lumina stelelor, iar camerele înregistrează această strălucire discretă. Norul trece prin roi independent; nu este pur și simplu materialul rămas de la nașterea Pleiadelor.

La prima observație, concentrează-te pe stele, fără să aștepți perdelele albastre ale fotografiilor. Într-o imagine Hubble apropiată de Merope, unele raze apar din cauza opticii telescopului, în timp ce norul luminat este o structură reală separată.

Explozia observată în 1054

Nebuloasa Crabului, M1, păstrează resturile unei supernove din direcția Taurului. Astronomii chinezi au înregistrat explozia în 1054 ca pe o stea apărută temporar. Norul de astăzi și apariția luminoasă de atunci sunt etape ale aceluiași eveniment.

La centru a rămas o stea neutronică, adică un nucleu stelar foarte dens. Se rotește și produce impulsuri repetate de radiație, motiv pentru care este numită pulsar. Aceste proprietăți nu înseamnă că îi vei vedea impulsurile într-un telescop mic.

M1 se află la circa 6.500 de ani-lumină și are magnitudine aparentă 8,4. Magnitudinea măsoară strălucirea văzută de pe Pământ; numerele mai mari indică obiecte mai slabe. Găsirea norului cere o observație diferită de recunoașterea lui Aldebaran sau a Pleiadelor.

Cum compari cele două roiuri?

Iarna, în emisfera nordică, începe cu Orion și cele trei stele ale centurii sale. Verifică Taurul în apropiere pe hartă, identifică Aldebaran lângă V, apoi caută gruparea compactă a Pleiadelor. Harta actuală îți arată sensul și unghiul pentru ora observației.

Încearcă mai întâi să recunoști formele cu ochiul liber. Prin binoclu, compară felul în care sunt răspândite stelele: Hiadele ocupă un câmp mai larg, iar Pleiadele par mai strânse. O vedere largă te ajută să păstrezi forma Hiadelor.

Verifică condițiile de observare înainte să alegi între comparația roiurilor și încercarea mai dificilă de a găsi M1. Pentru nebuloasă îți trebuie un telescop și o hartă detaliată. Recunoașterea Taurului nu depinde de găsirea fiecărui obiect slab din regiune.

Rămâne un roi stelar împreună pentru totdeauna?

Un roi poate pierde treptat stele. Măsurătorile Gaia au identificat foste membre ale Hiadelor în două prelungiri, una înaintea roiului și alta în urma lui. Interacțiunile dintre stele le schimbă mișcările, iar atracția galaxiei poate desprinde o parte dintre ele.

V-ul familiar este astfel numai centrul vizibil al unei populații mai întinse, care se împrăștie. Stelele pot avea o origine comună și totuși să se despartă mai târziu. Hiadele îți arată o etapă din viața unui roi, nu un grup care va păstra aceeași formă pentru totdeauna.

Ți-a fost util articolul?Ajută-ne să îmbunătățim ghidul

Lasă un comentariu

Comentariile apar după moderare.

Protejat împotriva spamului automat prin Cloudflare Turnstile.